|
De ce Arta?
Cu ce scoți tu ce ai în tine?
Dacă nu te folosești de poezie?
Poate cu pensula ai scotocit
O culoare ce-n tine ai găsit.
O așezi ușor, în afara ta
Pe-o pânză sau o foaie... Da!
Ca să poată să încapă
Tot ce 'năuntrul tău te-ncercă.
Și nu mai încape că e greu
Ca să cuprindă atâta deșeu. :-))))
Cât e de la munte până la mare,
Trebuie scoasă-n afara ființei tale.
Să vadă și altul și alta
Ce zace în el sau în ea,
Că toți simțim plăcere-durere
Și arta-i unealta care ne cere...
Să scoatem afară ce zace în noi,
Să lași și pe alții să ne vadă goi,
Goi de preaplinul ce era în noi,
Ce zace acum pe mai multe foi.
Zace într-o carte, într-o sculptură,
Zace pe-o pânză și-n arhitectură,
Zace în teatru și-n partitură,
Zace în dans sau în vreo gravură.
Atârnă în gând și spune o gură,
Scrie o mână, e o-ntorsătură. :-)
|
|