Gergely Jenő (1896-1974)

Gergely Jenő s-a născut la Cluj, la 4 martie 1896. A urmat toate studiile, de la nivel primar până la nivel universitar, în oraşul natal. A absolvit Facultatea de Ştiinţe a Universităţii (maghiare în acea vreme) din Cluj. A urmat toate treptele carierei universitare în cadrul universităţilor clujene, mai întâi la Universitatea Bolyai, mai apoi, dupa unificarea celor două universităţi, la Universitatea Babeş-Bolyai.

În domeniul cercetării ştiinţifice, Gergely Jenő a activat în mai multe domenii ale geometriei şi topologiei. S-a ocupat, astfel, de clasificarea suprafeţelor pe baza geometriei lor intrinseci, de geometria Bolyai-Lobacevski, de teoria polară a ovalelor şi a ovaloidelor plecând de la ecuaţiile lor intrinseci, precum şi de probleme legate de aplicaţiile practice ale geometriei (cum ar fi la prelucrarea profilelor de dinţi la angrenaje cu melc). În ultima perioadă de activitate, s-a preocupat de studiul varietăţilor n-dimensionale în spaţii Hilbert separabile şi aplicaţiile lor în fizica particulelor elementare.

Gergely Jenő a publicat şi un manual de algebră pentru clasa a VI-a secundară (1937), precum şi un curs litografiat de geometrie diferenţială (1957, cu Kiss Árpád), ambele în limba maghiară.

Gergely Jenő a fost preocupat toată viaţa de fundamentele geometriei şi, în particular, de fundamentele geometriei diferenţiale. În legătură cu aceste preocupări, trebuie să menţionăm valoroasa versiune românească, însoţită de studii şi comentarii, a tezei lui Riemann legată de ipotezele care stau la baza geometriei (1963). Această traducere se înscrie în tradiţia clujană, care a pus la dispoziţia publicului român o serie de opere fundamentale ale matematicii universale (de exemplu lucrările lui Euclid şi cele ale lui Newton, traduse de către Victor Marian).