Material apărut în revista Academica, nr. 12, decembrie, anul XXII (266), autor dr. Emil Cătinaş, directorul Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Profesorul Dimitrie D. Stancu, membru de onoare al Academiei Române, a împlinit la 11 februarie 2012 vârsta de 85 de ani. Pentru o viaţă dedicată matematicii şi pentru rezultatele remarcabile obţinute atât ca şi cercetător, cât şi ca dascăl la Facultatea de Matematică a Universităţii „Babeş-Bolyai”, a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi al Universităţii de Nord din Baia Mare (în prezent Centrul Universitar Nord al Universităţii Tehnice Cluj). De asemenea, este membru al American Mathematical Society (AMS) şi al societăţii germane Gesellschaft für Angewandte Mathematik und Mechanik (GAMM). Face parte din comitetul de redacţie al revistei italiene Calcolo, publicată de cunoscuta editură Springer-Verlag. De mai mulţi ani este redactor şef al Revue d’Analyse Numérique et de Théorie de l’Approximation, revistă care apare sub îngrijirea Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu” şi este editată de Academia Română.

Profesorul Dimitrie D. Stancu s-a născut în comuna Călacea, judeţul Timiş, şi a rămas orfan de mic copil. Tatăl său, muncitor necalificat la Fabrica de zahăr din Arad, a decedat de timpuriu şi mama sa nu a avut posibilitatea să-l întreţină, angajându-l ca păstor la un cioban dintr-o comună apropiată. Fratele său mai mare, care lucra în Arad, l-a luat şi l-a dus la Orfelinatul „Regina Maria” din Arad.

Aici a început cursurile şcolii primare, avându-l ca învăţător chiar pe directorul orfelinatului, preotul Matei Domocoş. S-a mutat apoi la Sânnicolaul Mic, unde a finalizat cursurile primare, absolvind clasele a treia şi a patra.

S-a înscris apoi la Gimnaziul Teoretic din Aradul Nou. Fiind un elev strălucit, a fost remarcat de profesoara de matematică Hortensia Roşcău, care l-a ajutat ca în vara în care a urmat primilor trei ani de gimnaziu să absolve şi clasa a patra, pentru ca în toamnă să se înscrie la liceu.

A urmat cursurile Liceului „Moise Nicoară” din Arad, unde profesorul de matematică şi directorul liceului, Ascaniu Crişan, l-a remarcat şi l-a încurajat, astfel încât matematica a devenit materia preferată pentru elevul D.D. Stancu. In paranteză menţionăm faptul că profesorul Ascaniu Crişan, care era vestit în Arad, a fost şi profesorul viitorilor academicieni Tiberiu Popoviciu şi Caius Iacob.

În anul 1947, D.D. Stancu a fost admis, în mod strălucit, ca student la Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj.

Cadrele didactice de la facultate l-au remarcat imediat şi, ca urmare a participării active la cursuri şi seminarii precum şi a rezultatelor strălucite la examene, în anul III, când încă nu absolvise cursurile facultăţii, a fost numit preparator. A îndeplinit această funcţie până la absolvire, când a fost repartizat ca asistent la Catedra de analiză matematică, condusă de acad. Tiberiu Popoviciu. S-a înscris imediat la doctorat, sub conducerea reputatului academician, şi a obţinut titlul de doctor în anul 1956. Din comisia de doctorat, înafara conducătorului ştiinţific, au mai făcut parte profesorii Miron Nicolescu, Adolf Haimovici şi Dumitru V. Ionescu.

A parcurs pe rând gradele profesionale universitare, iar în anul 1968 a devenit profesor universitar titular.

In decursul activităţii didactice a condus seminarii şi a predat cursuri de aritmetică şi teoria numerelor, analiză numerică şi teoria aproximării, probabilităţi şi statistică, analiză matematică, informatică, etc.

De asemenea, începând cu anul 1968 a condus numeroşi doctoranzi din ţară şi străinătate, unii dintre aceştia fiind azi recunoscuţi prin rezultatele remarcabile obţinute în domeniul analizei numerice şi teoriei aproximării, în care au fost iniţiaţi de către profesorul D.D. Stancu.

În anul universitar 1961-1962 a beneficiat din partea Ministerului Învăţământului de un stagiu de specializare în Statele Unite ale Americii, la Wisconsin University. Aici a avut parte de condiţii remarcabile de cercetare şi a elaborat o serie de lucrări pe care le-a comunicat în cadrul unor manifestări ştiinţifice organizate de American Mathematical Society, în New York, Milwaukee şi Chicago.

După ce s-a întors în ţară, la sfârşitul anului 1962, a fost numit prodecan al Facultăţii de Matematică a Universităţii „Babeş-Bolyai” şi şef al Catedrei de calcul numeric şi statistic.

În decursul anilor a fost invitat să ţină conferinţe la universităţi din SUA, Italia, Germania, Polonia, Anglia, Ungaria şi Cehia. Menţionăm că în anul 2000 a fost invitat şi a participat cu o expunere la conferinţa internaţională „Trends in Approximation Theory”, Nashville, SUA. Cu acest prilej a mai fost solicitat să ţină conferinţe şi la universităţile: University of South Carolina, Ohio State University, Vanderbilt University şi Pace University.

Contribuţiile profesorului D.D. Stancu în domeniul analizei numerice şi teoriei aproximării s-au materializat în publicarea a peste 130 de articole, în reviste de prestigiu din ţară şi străinătate. Rezultatele remarcabile obţinute de către profesorul D.D. Stancu sunt reflectate în literatura matematică şi prin faptul că peste 70 de articole ale unor matematicieni din întreaga lume conţin chiar în titlu numele profesorului; aşadar operatorii Stancu de aproximare sunt consacraţi în literatura de specialitate. De asemenea, a publicat şi a coordonat mai multe volume de analiză numerică şi teoria aproximării.

Domeniile de cercetare predilecte ale profesorului D.D. Stancu sunt legate de teoria interpolării, derivarea şi integrarea numerică, polinoame ortogonale, funcţii spline, aproximarea funcţiilor cu ajutorul operatorilor liniari şi pozitivi construiţi prin metode probabiliste şi combinatorice, etc.

Contribuţiile de seamă în domeniile analizei numerice şi teoriei aproximării ale profesorului D.D. Stancu au determinat Academia Română să-l aleagă în anul 1999 membru de onoare.

Soţia domnului profesor D.D. Stancu precum şi ambele sale fiice au activat, respectiv activează, tot în domeniul matematicii, ca profesoare.

În anul 1997 a fost pensionat, dar a continuat să conducă programe de doctorat în calitate de profesor emerit consultant.

Pe parcursul întregii sale activităţi a fost şi a rămas un colaborator fidel al Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, şi aceasta nu numai prin faptul că este redactorul şef al revistei Revue d’Analyse Numérique et de Théorie de l’Approximation, ci şi prin contribuţia domniei sale la formarea tinerilor cercetători, pe care i-a îndrumat în pregătirea tezelor de doctorat în calitate de coordonator ştiinţific.

Îi dorim domnului Acad. Profesor D.D. Stancu, din toată inima, să aibă parte de mulţi ani fericiţi alături de familia domniei sale.